Poti cere de la viata mai mult decat fericire? Da, sa traiesti fericit o viata cu sens.

Te-ai intrebat vreodata care sunt ingredientele unei vieti pe care sa simti ca o traiesti cu adevarat?

Dalai Lama afirma ca “scopul vietii este sa fii fericit”.

Antropologul Joseph Campbell nuanta: “Cred ca oamenii nu cauta sensul existentei, ci mai degraba experienta de a trai cu adevarat.”

Iar Dalai Lama detalia: „placerea tine de simturi si, cu toate ca poate da uneori senzatia fericirii, ii lipseste sensul. Fericirea, in schimb, se bazeaza pe existenta unui sens si se poate pastra de multe ori in pofida unor conditii exterioare potrivnice. Este stabila si persistenta. In timp ce placerile sunt un bonus al vietii, fericirea este o obligativitate.”

In dialogurile cu clientii mei de life coaching, apar adesea elemente din triunghiul format din fericire – sensul vietii – misiunea personala.

Ce ne face sa validam experienta de a trai cu adevarat?

Care sunt ingredientele vietii traite pe deplin? In ce masura exprimarea potentialului nostru are legatura cu gradul de satisfactie in viata?

Calitatea intrebarilor pe care ni le punem determina valoarea raspunsurilor pe care ni le dam. Intrebarile aduse in spatiul dezvoltarii personale si tratate cu maturitate si profunzime, ne pot conduce catre o viziune realista asupra acceptiunii proprii a vietii implinite.

Fiecare dintre noi are o masura interna a satisfactiei vietii.
Va propun sa analizam in detaliu ecuatia sens + fericire = viata implinita (satisfacatoare, traita cu adevarat).

Ingredientul „sensul vietii”

Inca din antichitate si pana in zilele noastre, subiectul sensului vietii a fost si este aprig cercetat, discutat, disputat si controversat.

Ceea ce pare sa conteze, intr-un demers mai practic, este nu atat a gasi un sens vietuirii la modul general, cat un sens pentru propria viata. Putem inlocui intrebarea filozofica “Care este sensul vietii mele?” cu intrebari mai tintite, si anume: “Ce face ca viata mea sa merite traita?” , “Ce face ca viata mea sa fie valoroasa pentru umanitate?” , “Ce ma face sa ma simt viu, sa simt ca traiesc cu adevarat?”

Intr-un studiu publicat in Journal of Gerontology: Social Sciences, Dr. Neal Krause, profesor la “University of Michigan School of Public Health”, a descoperit ca a avea un sens pentru propria viata este un factor al longevitatii. Perceptia sensului, a utilitatii propriei vieti actioneaza ca o forta vitala, care mentine o stare mai buna a sanatatii, scazand vulnerabilitatea la imbolnaviri si crescand rezistenta fata de stres si trauma, avand ca urmare prelungirea vietii. Conectarea cu sensul propriei vieti le da oamenilor, mai ales la varste mai inaintate, motive ca sa traiasca mai mult, deoarece simt ca au pentru ce sa traiasca.

Preocupati de subiectul sensului vietii ca factor pozitiv al vietii sanatoase, un grup de cercetatori (Roy F. Baumeister – Florida State University, Kathleen D. Vohs – University of Minnesota, Jennifer L. Aaker – Stanford University, Emily N. Garbinsky – Stanford University) a efectuat un studiu in cadrul Universitatii Stanford despre relatia dintre fericire si notiunea de sens in viata. Rezultatele studiului au fost publicate in Journal of Positive Psychology, iar lucrarea completa poate fi accesata aici: http://faculty-gsb.stanford.edu/aaker/pages/
documents/somekeydifferenceshappylifemeaningfullife_2012.pdf

Cercetatorii de la Stanford au descoperit in urma studiului 5 distinctii cheie intre sensul vietii si fericire:

1. indeplinirea dorintelor: a-ti satisface dorintele punctuale nu are de-a face cu sensul, insa iti activeaza senzatia de bine, de fericire instantanee.
2. timpul verbelor: fericirea este despre prezent, iar sensul vietii este cel care uneste trecutul cu prezentul si cu viitorul. Timpul mental petrecut excesiv in trecut sau in viitor tinde sa accentueze perceptia sensului si sa scada nivelul de fericire perceput in prezent.
3. viata sociala: relatiile cu cei din jur sunt importante atat pentru fericire cat si pentru perceptia sensului vietii. Relatiile profunde cu cei foarte apropiati alimenteaza perceptia sensului, pe cand timpul petrecut cu prietenii poate creste gradul de fericire insa nu adauga consistenta sensului. Faptul ca relatiile cu cei apropiati implica responsabilitate, rezolvarea unor situatii sau provocari sporesc sensul, pe cand timpul cu prietenii alimenteaza emotii pozitive instantanee, pasagere, fara implicatii ale responsabilitatii.
4. dificultati si stress: adeseori vietile cu un simt inalt al scopului intampina evenimente negative, probleme care pot genera uneori stari de nefericire. De exemplu experienta de a avea copii si de a-i creste pana la maturitate. Procesul de depasire a schimbarilor legate de varsta da un sens vietii de parinte, pe cand plecarea copiilor deveniti adulti poate genera liniste, lipsa stresului dar si diminuarea acuta a sensului.
5. identitatea personala: fericirea este mai mult alimentata de a obtine ceea ce iti doresti si de a trai sentimente placute, pe cand sensul este despre a te defini si a te exprima.

O viata cu sens este profund influentata de simtul propriei identitati si de misiunea personala, in contextul mai larg al vietii sociale si al comunitatii.
Pornind de la cele doua variabile am dezvoltat o matrice fericire/sens.

 
Situatia 1 (fericit, fara sens) – o viata superficiala, cu nevoi scazute, cu evitarea responsabilitatilor si a situatiilor complicate. Se poate intampla ca persoana sa fie deconectata de propriile sale emotii si trairi si sa traiasca foarte mult „in exterior”(arhetip dominant: inocent).
Situatia 2 (fericit, cu sens) – pare sa fie viata ideala. In realitate, aceasta stare nu este liniara cu mai degraba impletirea dibace a doua sinusoidale. Sensul propriei vieti poate capata noi interpretari odata cu aparitia recurenta dar fireasca a perioadelor de nefericire care schimba perceptia asupra vietii si a valorilor personale (arhetip dominant: magician).
Situatia 3 (nefericit, cu sens) – viata nefericita dar cu sens este de obicei marcata de evenimente si situatii dificile care produc stres si necesita eforturi si zbateri pentru a fi depasite. Cu toate acestea, persoanele care trec prin perioade de acest tip, avand o profunda conectare cu sensul propriei vieti, trec mai usor peste probleme si au o contributie pozitiva asupra societatii. Sunt, in general, oamenii in meserii solicitante emotional – medici, asistente medicale, procurori, politisti (arhetip dominant: martir).
Situatia 4 (nefericit, fara sens) – nu este situatia ideala in care te poti gasi, insa exista solutii. Nu ai gasit un scop pentru viata ta (sau nu ai cautat inca), iar ceea ce faci zi de zi nu iti inspira fericire (arhetipuri dominante: orfan, ratacitor).

Ingredientul „fericire”

Despre fericire s-au scris multe retete despre cum sa fii fericit in 3,7,12 sau nu-stiu-cati pasi. Se dezbate mult despre fericire: ce inseamna, care ii sunt ingredientele si cum sa o dobandesti, si cu toate acestea cand vine vorba de fericirea personala fiecare dintre noi introduce sub umbrela acesteia elementele personale ale propriei „retete”.

Daca ar fi atat de simplu, am fi fericiti cu totii si nu ar mai fi nevoie de atatea retete.
Dar iata ca adesea nu suntem, si nici nu am descoperit inca o formula unica, universala a fericirii. Fericirea pare sa fie o stare care vine si pleaca, care are fluctuatii pe masura ce ne schimbam si pe masura ce contextul in care traim se schimba.

Se pare ca o stare vesnica de fericire este nu numai iluzorie dar si un obiectiv nesanatos pentru propriul sistem emotional. Fiinta umana a fost programata sa simta intreg spectrul emotiilor, nu numai pe cele pozitive. Importanta este proportia si recurenta trairilor, mai degraba decat apartenenta lor la zona „pozitiva” si „negativa”. Tristetea, durerea, furia sunt absolut naturale si ecologice atunci cand sunt justificate de context. Un om sanatos plange atunci cand pierde pe cineva drag si se infurie cand vede un abuz. Iar fericirea autentica nu exclude emotiile neplacute sau dureroase, ci le include si le transcende.
Cat despre ingredientele de baza ale fericirii, Universitatea Berkeley, prin „Berkeley’s Greater Good Science Center” conduce in fiecare an un studiu privind cele mai importante 10 componente ale „stiintei unei vieti cu sens” si „stiintei fericirii”.

Iata principalele 7 ingrediente descoperite si re-descoperite de-a lungul timpului ca practici sustinatoare ale starii de fericire. Nici una nu este mai importanta decat cealalta, indicat fiind sa mentinem un echilibru armonios in practicile noastre zilnice, care sa includa minimum cele 7 practici enumerate mai jos. Practicand excesiv una sau doua din ele in detrimentul celorlaltora nu ne va aduce un exces de fericire.
Asadar, cele 7 practici sunt:

1. mindfulness;
2. meditatie;
3. gratitudine;
4. empatie;
5. altruism;
6. varietatea emotiilor traite;
7. setare mentala spre evolutie.

Este necesar sa gasim calea de mijloc, armonia si echilibrul dinamic pentru fiecare dintre practicile mai-sus mentionate. Sa le practicam atunci cand este cazul si cand se adapteaza contextului. Sa nu ridicam nici una dintre ele la rang de lege universala si imuabila a fericirii.

Nu toate situatiile din viata sunt placute. Un vag sentiment de fericire pe fundal poate sa existe si atunci cand, in mod justificat, situatia in care ne aflam este generatoare de emotii negative. Fericirea nu inseamna numai emotii pozitive si ganduri pozitive, asa cum in mod simplist unele curente de pseudo-dezvoltare personala sugereaza.

In cautarea fericirii

Cautarea fericirii la momentul potrivit poate fi mai valoroasa decat cautarea fericirii in orice moment. In mod paradoxal, a ne ingadui sa traim emotiile adecvate situatiei si a le depasi revenind la starea de echilibru adecvata fericirii „de croaziera” permite mentinerea sanatatii pe termen lung a sistemului emotional.

Cautarea fericirii este un demers justificat , cu toate acestea, ca in orice alt domeniu, exagerarea poate dauna.

In mod paradoxal, cautarea fericirii cu orice pret si in mod continuu este cea care o erodeaza subtil. Si aceasta pentru ca nu are sens sa cautam ceva ce avem deja in propriul sistem. Nu gasirea fericirii este tema, ci practicarea unui stil de viata care sa permite fericirii sa existe. Cautam cu constiinta lipsei… Este util, mai degraba, sa ne indreptam zilnic atentia catre elementele care ne compun fericirea. Vesnica tehnica a paharului… pe jumatate plin cu fericire- sau pe jumatate gol?
Viktor Frankl spunea ca “insasi cautarea fericirii obstructioneaza fericirea.”

La confluenta dintre sensul vietii si fericire gasim „misiunea personala”

Alchimia intre a gasi un sens propriei vieti si a trai fericit naste misiunea personala. Misiunea personala este acea cale unica de expresie a fiecaruia, care uneste spiritul cu actiunile zilnice. Este acel „ceva” unic ca o amprenta pe care, daca Universul ar putea vorbi, ni l-ar indica pentru ca fiecare dintre noi sa isi aduca contributia originala la bunul mers al omenirii. Sa traiesti fericit o viata cu sens inseamna sa faci ceea ce te face fericiti, gasind un sens in ceea ce faci si cine esti si devii.

OK, la ce ne foloseste sa stim toate acestea?

Nu, nu voi emite o reteta in x pasi. Gaseste un sens pentru viata ta aici, pe planeta Pamant. Descopera cum poti sa le fii de folos semenilor tai, in timp ce faci ceea ce iti umple sufletul de bucurie si iti aduce stralucirea in ochi. Descopera cum te poti simti bine in acest timp: pentru ce poti fi recunoscator, ce forma de altruism ti se potriveste, practica meditatia si mindfulness pentru a-ti mentine igiena mintii, ocupa-te de bunastarea sistemului tau emotional. Practica empatia. Verfica din cand in cand daca esti pe o traiectorie de viata care are sens pentru tine. Poarta conversatii valoroase cu tine.
Ia feed-back de la cei din jurul tau ca sa afli daca ceea ce crezi tu ca este o contributie inalta fata de societate este apreciat in acelasi fel de catre anturajul tau. Reviziteaza-ti misiunea personala, redefineste-ti notiunea personala de sens dar atentie, NU DEVENI OBSEDAT(A). Nici de gasirea fericirii, nici de gasirea unui sens pentru viata ta, nici de gasirea misiunii personale. Experimenteaza-le. Pune-le pe lista de prioritati, intreaba-ti sinele inalt si lasa raspunsurile sa vina fara a pune presiune. La momentul potrivit, vor veni.

Lecturi recomandate:
Paulo Coelho: “Alchimistul”
Viktor Frankl: “Omul in cautarea sensului vietii”
Dalai Lama (conversatii cu Rajiv Mehrotra): “Despre fericire, viata si multe altele”
Joseph Campbell: “Eroul cu o mie de chipuri”
Marci Shimoff, Carol Kline: “Fericit fara motiv”

Ar putea sa te intereseze si:
Evenimente mele de coaching