Intelepciunea maturizarii si stadiile independentei antreprenorului

stadiile independentei antreprenorului Intelepciunea maturizarii si stadiile independentei antreprenorului

Intre antreprenor si afacerea sa se dezvolta o relatie, la fel ca intre doi oameni. Cei din jur remarca adesea ca antreprenorul isi trateaza afacerea ca pe un partener amoros sau ca pe un copil, dupa caz. Afacerea sa devine o entitate cu identitate specifica si ocupa un spatiu bine definit in constelatia sociala si in spatiul mental al antreprenorului. Sanatatea relatiei este cea care va influenta atat viitorul antreprenorului cat si viitorul firmei.

Din perspectiva dependentei, relatia antreprenor-afacere se poate incadra intr-una din cele 3 situatii de mai-jos:

Dependenta >> Independenta >> Interdependenta

Maturizarea este o consecinta sanatoasa a vietuirii umane.

Trecerea sanatoasa de la o etapa la alta este o formula a evolutiei, a maturizarii. Iar maturizarea este o consecinta sanatoasa a vietuirii umane. Dupa ce ne nastem, suntem dependenti. De mama, de ingrijire. Principalul tel este supravietuirea. Apoi, devenim adulti si ne individualizam. Luptam pentru independenta. Pentru a fi „noi insine”. Ne definim identitatea. Mai apoi, descoperim ca nu ne este suficient sa fim doar noi cu noi si multumiti de viata noastra si atat. Descoperim bucuria, placerea si firescul interdependentei. De a fi alaturi de alti oameni in mod benevol, pentru un tel comun, liber asumat.

Sunt antreprenorii dependenti, independenti si interdependenti?

Esti dependent ca antreprenor atunci cand deciziile tale se bazeaza pe opiniile si/sau pe influenta altor persoane sau entitati. Poti avea (sau nu) impresia de libertate sau de independenta, dar de fapt esti legat prin fire invizibile care iti dicteaza deciziile si mai apoi actiunile prin mecanisme uneori inconstiente. Alteori, iti spui ca „nu se poate altfel”. Firele invizibile te transforma in marioneta. In aceasta situatie fiind, fricile cele mai mari sunt sa nu gresesti, sa nu ii deranjezi pe altii, sa nu ii dezamagesti pe altii. Sa nu dai faliment. Sa ai din ce plati salariile. Te simti incorsetat de multe conditii care incep cu „trebuie sa”, „nu pot altfel”, „asta e”. In aceasta situatie sunt si visatorii care actioneaza dupa un tipar restrictiv, cat si cei care nu actioneaza, avand o sumedenie de explicatii pentru asta. Sunt, arhetipal, orfani (nu pot schimba nimic si nu pot fi ajutat, situatia mea e speciala) sau martiri (sunt nevoit sa sufar si imi asum asta).

Uneori, dependenta trece intr-o zona patologica de co-dependenta, mai ales intre asociati in aceeasi companie, sau intre asociati si managerii din prima linie. Este o forma captiva de dependenta asociativa, asemanatoare cu cea intalnita la cupluri, dusa intr-o zona de blocaj pentru care abordarea profesionista psihologica este adesea singura solutie. Si adesea evitata la extrem si refuzata… in detrimentul celor implicati.

Esti independent daca ai grade de libertate suficiente ca sa nu te simti „tras” intr-o directie sau alta fara voia sau acceptul tau. In general, independentii sunt, arhetipal, luptatori. Ei isi asuma propria soarta si lupta ca sa obtina rezultatele pe care si le doresc. Reusesc si merg mai departe, nu reusesc si de asemenea merg mai departe. Daca repeta de prea multe ori aceleasi greseli (actiuni precedate de decizii care nu iau in calcul suficiente variabile), uneori au parte de un regres si se blocheaza intr-un tipar arhetipal de martir sau de orfan. As mentiona aici faptul ca aspiratia spre o independenta deplina este utopica. Din perspectiva psihologiei transpersonale, avem cu totii legaturi inconstiente cu alte persoane, nu neaparat prezente si active in anturajul nostru. Cu cat curatam aceste legaturi, cu atat ne vom simti mai independenti si vom actiona mai liber.

Cand faci pasul in zona de interdependenta orizontul se largeste brusc. Ai senzatia pe care o are un orb care vede prima oara, sau un surd care aude prima oara. Lumea devine colorata, muzicala, animata si pare ca functioneaza „ca unsa”, cu toate provocarile inerente ale vieturii umane pe aceasta planeta.
E ca o epifanie. Iti dai seama ca in afara de tine exista si alti oameni in jur. Care te pot ajuta. Pe care ii poti ajuta. Si atunci „evoluam impreuna” nu mai este un slogan, ci devine o realitate concreta. Realizezi ca in afaceri este mult mai eficient sa lucrezi „impreuna cu” oameni (atentie, nu „cu”, ci „impreuna cu”).

Treci de la colaborare (care poate fi adesea o forma mascata de exploatare) la cooperare spre teluri complexe cu elemente comune impartasite. Oamenii aflati in relatii de cooperare pun in comun puncte tari, expertiza, experienta, cunoastere, motivatie, energie spre un tel umbrela care include telurile individuale. Se dezvolta astfel un sistem constientizat si acceptat, iar golurile unuia sunt acoperite de expertiza altora. Interdependentul este, arhetipal, un magician. Stie sa ramana el insusi cand este parte activa si asumata a unui sistem. Tocmai pentru ca este activ si asumat. Si are grija sa nu devina dependent de elementele sistemului in care intrase cu aspiratii de interdependenta.

Cred sincer ca antreprenor fiind, nu vei cunoaste succesul relaxat, succesul deplin ecologic, succesul bazat pe multiple valori implinite, decat dupa ce vei fi facut tranzitia de la independenta la interdependenta. Este al treilea nivel de constientizare si evolutie personala arhetipala a antreprenorului.

Iar a crede ca vei putea trece de la dependenta la interdependenta fara a trece prin independenta este, din nou, o utopie. Pentru a fi un bun interdependent trebuie sa fi integrat pe deplin cele doua paliere de dinainte. Am vazut multi antreprenori si freelanceri incercand sa subcontracteze sau sa delege activitati de business pentru care nu aveau minime notiuni de baza, nici macar cat sa asigure o corecta contractare. Rezultatul? Adesea dezastruos sau cel putin ineficient… Interdependenta nu poate avea loc decat intre persoane care au integrat si depasit stadiul de independenta. Nu poate exista interdependenta intre o persoana venind din zona de dependenta si una venind din zona de independenta. Dependentul il va capusa pe fostul independent care va ajunge, curand, co-dependent cu dependentul. Poate suna cam ciudat insa geometria relationala este clara…

Tranzitia de la independenta la interdependenta nu este un salt, ci un proces incremental de tranzitie.

A crede ca vei face „saltul” prin participarea la un seminar motivational sau prin citirea unei carti este o iluzie care de fapt te va tine pe loc. Vei avea nevoie de o munca si implicare sustinuta in intelegerea conceptului, in maturizarea orfanului si a martirului din tine, in linistirea ego-ului luptatorului, pentru a descoperi maturitatea si intelepciunea magicianului pentru care interdependenta este un mod de a fi. Este un proces care, bine condus, in mod ecologic dureaza cativa ani.

Ceea ce tu ai putea crede ca este un salt, este de fapt impulsul de a incepe sau de a accelera procesul. Iar lectia este ca va dura ceva vreme. Insa perseverand, intr-o buna zi vei realiza ca esti acolo. In zona interdependentei. Ca esti pregatit pentru palierul urmator. Ca ai spatiu sa te dezvolti fara eforturi supraomenesti cu doar cu o contributie normala, relaxata dar energica.

Interdependenta vine la pachet cu specializarea; vei fi un bun candidat la interdependenta cata vreme vei putea oferi celorlaltor participanti la sistem excelenta din domeniul tau de activitate in care esti super-specializat.

Interdependenta functioneaza atat la nivel de individ, cat si la nivel micro – sau macroeconomic.

Secretul interdependentei este ca, dupa ce ai trecut de etapa de dependenta si ai capatat o viziune de ansamblu asupra abordarii sistemice, sa te specializezi pana la nivel de excelenta intr-un segment in care sa devii expert si, ca urmare, dezirabil si/sau chiar indispensabil pentru ceilalti participanti la sistem.

Din acel punct este posibila cooperarea. Inainte de a atinge stadiul acesta, stii doar incotro sa te indrepti. Dar nu ai ajuns inca acolo.

Hai sa luam un exemplu simplu. Daca esti bolnav si esti la spital, esti dependent de cei care te ingrijesc, fac curat, te hranesc etc.

Daca esti sanatos si ai o ferma, iti produci singur curentul electric cu o instalatie eoliana, iti produci hrana, vinzi la poarta si iti platesti internetul. Ai o forma de independenta. Insa muncesti toata ziua si ti-ar mai trebui ore ca sa le faci pe toate.

Daca esti specializat pe producerea unui singur tip de branza fina, si esti in asociatia (interdependenta) locala de producatori, iti poti desface produsele prin asociatia la care toti membrii contribuie activ (vorbim de asociatii reale, nu de pseudo-asociatii) si avea un venit mult mai bun decat vanzand la poarta, si de asemenea timp liber sa iti traiesti viata, nefacand toata munca de care este nevoie ca sa iti produci singur toate cele necesar etraiului, chiar daca ai posibilitatea sa o faci.

Adesea independenta este visul ultim al aspirantului la antreprenoriat si chiar a antreprenorului matur. Este tavanul sau de sticla si uneori jugul la care trage. Surpriza este ca odata intrat in „hora”, acesta devine dependent- de angajati, de clienti, de procesele operationale. Si iesirea, arareori vazuta, este constientizarea si repozitionarea. Fata de propria persoana, fata de propria afacere. Fata de angajati. Fata de clienti. Repozitionandu-te in  mod asumat, schimbi topografia hartii sistemului in care operezi.

A renunta la libertatea independentei pentru interdependenta este libertatea ultima a antreprenorului.

Informal, intrebarea pe care este nevoie, uneori, sa si-o adreseze antreprenorul este: imi duc viata ca la jug sau ca la spa?

Minutul de introspectie:

  1. In ce stadiu crezi ca te afli tu in relatia cu firma ta?
  2. Ce vei face incepand de astazi pentru a evolua pe „scala dependentei” ?

 

O buna parte din inspiratia acestui articol vine din re-citirea (pentru a 5-a oara, probabil), a cartii „Cele 7 obiceiuri ale eficacitatii” a lui Steven Covey. Bineinteles, trecute prin filtrul experientei mele antreprenoriale, inceputa in anul 1992. Abonandu-te la newsletter-ul meu, vei primi lista de lecturi pe care le recomand.

~

P.S. – te invit in grupul „Antreprenori care schimba lumea”, dedicat antreprenorilor care… schimba lumea. Prin ceea ce fac. Prin ceea ce sunt. Prin felul in care isi traiesc viata. Prin felul in care fac business.

Soulful business, ethical business, slow marketing, integritate in afaceri. Oameni care au idealuri pe care le transpun in realitate prin propriul business, transformand lumea intr-un loc mai bun. Oameni care stiu sa isi traiasca viata si business-ul, pretuind fiecare clipa, pretuindu-si semenii si planeta.

 

2 Comments:

Trimite un comentariu

gabrielagambra.ro